Cardiologie este specialitatea medicala care se ocupa cu preventia, diagnosticarea si tratarea afectiunilor cardiace.
Pentru cresterea acuratetei diagnostice si evaluarea stadiului de boala, consultul cardiologic este completat cu analize de laborator specifice, explorari functionale cardiace - electrocardiograma (ECG), test de efort, monitorizare ambulatorie a tensinii arteriale (TA) si explorari paraclinice specifice - radiografia cardio-pulmonara, ecografia cardiaca transtoracica si transesofagiana, ecografia Doppler vascular.
Examenele medicale cuprind toată aria de diagnostic cardiologic: Consultaţie cardiologică, Electrocardiografie (ECG), Electrocardiogramă, Test ECG de effort, Holter ECG 24h, Holter de TA 24h, Ecocardiografie trans-esofagiană, Ecocardiografie doppler transtoracică, Test de efort pe bicicletă sau covor rulant.
Puls paradoxal, cunoscut si sub denumirea de - pulsul Kussmaul - consta in diminuarea sau chiar disparitia pulsului in timpul inspirului. Acest lucru este intalnit de obicei in patologii, cum ar fi pericardite cu exudat si in simfizele pericardice.
Pulsul alternant este caracterizat de prezenta unui puls regulat ca ritm, cu o amplitudine alternanta a undelor: dupa fiecare puls normal, urmeaza unul mai slab si mai mic. Traduce o afectare a contractiei miocardului.
Pulsul "celer et altus" este un puls caracterizat de o amplitudine mare si o viteza de coborare crescuta. Acest tip de puls este caracteristic insuficienei aortice.
Pulsul "tardus et parvus" este un puls caracterizat de o amplitudine mica ce se o intinde pe o perioada mai lunga de timp (durata mai mare). Este intalnit in patologii de tipul stenozei aortice.
In cazul batailor inimii, determinarea se poate face cel mai simplu cu ajutorul unui stetoscop sau in cazul serviciilor specializare de medicina cu ajutorul unui electrocardiograf (aparat EKG).
Se fixeaza stetoscopul in dreptul inimii si se asculta bataile; se numara in decursul unui minut numarul de batai care se aud. Astfel, se determina numarul de batai/minut ale inimii. Prin determinarea frecventei, dar si a felului in care inima se contracta pot fi determinate o serie de boli cardiace.
Numarul normal de contractii pe care un adult trebuie sa le aiba (batai/minut) este situat intre 60-100 pe minut in timpul repausului. In cazul exercitiului fizic, rata de contractie/minut a inimii este normal sa creasca, fara insa a reprezenta o situatie anormala - contractii de ordinul 120-140/minut.
Frecventa cu care inima bate nu este singurul factor care trebuie avut in vedere atunci cand se ia in considerare sanatatea sa. Ritmul batailor inimii este, de asemenea, important. Inima ar trebui sa bata cu un ritm constant si ar trebui sa existe un decalaj regulat intre batai.
Muschiul cardiac are un sistem electric care spune cand sa bata si sa impinga sange la nivelul intregului organism. Un sistem electric defect poate duce la un ritm cardiac anormal.
Este normal ca ritmul cardiac sa varieze pe tot parcursul zilei ca rspuns la exercitiu, anxietate, entuziasm si frica. Cu toate acestea, o persoana nu ar trebui sa fie constienta de bataile inimii.
In momentul in care o persoana devine constienta de bataile cordului, acestea se numesc palpitatii si, de cele mai multe ori, trimit persoana in cauza la medic.
O persoana poate, de asemenea, sa simta senzatia ca inima scapa sau “sare” o bataie, sau poate simti ca a existat o bataie suplimentara.
Un ritm suplimentar este numit bataie ectopica. Bataile ectopice sunt foarte frecvente, de regula inofensive si nu necesita tratament.
Persoanele preocupate de palpitatii sau batai ectopice ar trebui sa vorbeasca cu medicul lor, care va efectua o electrocardiograma (ECG) pentru a evalua ritmul cardiac si frecventa cu care inima se contracta.
Exista multe tipuri diferite de ritm cardiac anormal. Tipul de ritm depinde de locul in care inima incepe ritmul anormal sau daca acesta provoaca inima sa bata prea repede sau prea lent.
Cel mai frecvent ritm anormal este fibrilatia atriala. Aceasta inlocuieste bataile inimii normale cu un model neregulat - contractii haotice care nu respecta pattern-ul normal de contractie.
Fibrilatia atriala se obiectiveaza cu ajutorul efectuarii unei electrocardiograme. Este o aritmie care necesita tratament anticoagulant, pentru a preveni aparitia episoadelor embolice (aparitia unor cheaguri de sange in circulatia sanguina).
Un ritm rapid al inimii este, de asemenea, cunoscut sub numele de tahicardie si poate aparea ca urmare a unor ritmuri anormale: tahicardia supraventriculara (TSV), tahicardie sinusala inadecvata, flutterul atrial, fibrilatia atriala (AF), tahicardie ventriculara (VT), fibrilatia ventriculara (VF).
Tahicardia poate prezenta urmtoarele simptome: palpitatii, batai accelerate ale inimii, stari de ameteala, slabiciune, lesin.
Ritmurile lente ale inimii apar in patologii, cum ar fi blocul atrioventricular (AV), blocul de ramura si sindromul tahicardie-bradicardie, se numesc bradicardii.
BOOSTER MEDIA SRL, CUI 31318579, J15/159/2013
